Locuinta saracului?

                                                                                           

Chiar si azi, casele de chirpici sau paianta, sunt considerate “locuintele saracilor”. Ele sunt insa o alternativa sigura, sanatoasa si ieftina a locului pe care il numim “acasa”.
Modernitatea ne-a adus climatizarea si ferestrele de termopan, o combinatie periculoasa uneori. Termopanul izoleaza, astfel incat sa nu existe schimb de aer cu exteriorul. In conditiile in care nu deschidem ferestrele suficient de des, vaporii emanati de vopselele sintetice de pe pereti se vor acumula producand in timp probleme de sanatate, mai ales la nivelul cailor respiratorii. Ceva similar se intampla la recircularea aerului in sistemul de ventilatie: praful si microorganismele sunt imprastiate in tot spatiul de lucru sau de locuit.
Specialistii considera casele  de chirpici o varianta ecologica de apreciat pentru ca:
•    materialul folosit este un termoizolator foarte bun, incalzindu-se treptat si racindu-se incet si mentinand in felul acesta o temperatura moderata atat iarna, cat si vara.
•    prin structura lui, este elastic si rezistent, comportandu-se bine la cutremur si permite casei sa “respire”.
•    fiind natural este si sanatos
•    este mult mai ieftin decat alte materiale de constructie.

                                         

Sigur ca prezinta si dezavantaje, cum ar fi faptul ca fiind o structura usoara, nu permite etajarea, nu suporta recompartimentarea si casa trebuie intretinuta permanent.
Rezistenta i se poate creste adaugand nisip in compozitia materialului de umplutara; se recomanda ca podeaua sa fie  turnata in sapa de beton armat, iar peretii acoperiti cu plasa de Buzau. Finisajele sunt cele care pot sa-i dea  nota de personalitate si eleganta.
Spre exemplu se poate apela la tehnologia Tadekakt, tehnica traditionala marocana, care presupune acoperirea suprafetelor cu un calcar special, care se compacteaza cu o piatra  de ceramica si prin finisare cu sapun si ceara capata un luciu natural deosebit. In conditii de lumina diferita, culoarea se schimba. O alternativa pentru podele este, cum am mai spus, pluta.
Materialul se obtine din coaja stejarului de pluta, macinata si presata la cald( 120 grade C ) cu amestecuri de rasini naturale si adezivi. Dupa montare se recomanda aplicarea unui strat de ceara de albine sau ulei transparent de rasina. Pardoseala de pluta este izolator termic, fonic, nu putrezeste, nu arde, nu se incarca electrostatic si este foarte confortabila.
Daca la toate acestea adaugam mobile de lemn natural, bambus si tesaturi din fibre naturale, putem gasi confortul dorit si necesar unei vieti normale.
Mai credeti ca aceasta este locuinta saracului? Si chiar si asa, mai bine un sarac sanatos!